Comportament

Soluții rapide la problemele de comportament (I)

Genul de comportament violent, “la limită” este alimentat de noi, oamenii, și de modul cum interacționăm cu caii noștri, și este deci corectabil sau evitabil, prin adaptarea comportamentului nostru în lucrul cu aceste animale, atât pentru binele nostru cât și al lor. Aducerea calului în mediul uman, ca și orice interacțiune pe care o avem cu el poate fi caracterizată ca dresaj.

Dresajul este, în esență, aplicarea psihologiei umane în relația cu un animal. Pentru a înțelege mai bine natura problemelor care apar în aplicarea incorectă a dresajului (și nu mă refer la caii de înaltă școală, ci la dresajul de zi cu zi care presupune legatul în grajd, înhămatul, acceptarea curățării calului și a boxei, acceptarea potcovitului și a tratamentelor veterinare), trebuie să analizăm mai întâi psihologia cabalină, întrucât comportamentul, ca sumă a reacțiilor obișnuite ale unui animal, este în ultimă instanță, rezultatul unui proces psihologic.

Citește tot articolul
Sfaturi Practice

Ghid de intervenţie – Fătarea (II)

Pentru a evita asfixierea mânzului, este primordial ca sacul vitelin să se deschidă pentru a elibera nările mânzului. În acel moment, puiul este încă legat de mama sa prin cordonul ombilical, care se va rupe în mod natural, la puţin timp după momentul fătării. Nou născutul nu va sta în picioare imediat; mama sa îl linge cu grijă, pentru a-l desprinde din sacul vitelin, pentru a-l încălzi şi a-i stimula respiraţia. Evacuarea placentei se face de obicei în mod natural, în caz contrar, e treaba veterinarului, care va trebui să o scoată el însuşi, pentru a elimina riscul infecţiilor.

Citește tot articolul
Sfaturi Practice

Ghid de intervenţie – Fătarea (I)

După aproape 11 luni de gestaţie, vine momentul fătării. Pentru fiecare crescător, este o perioadă destul de tensionată, dar plină de magie… De la început, este preferabil să obişnuiţi mânzul să recunoască fiinţa umană şi să-i accepte prezenţa.
Mai bine de 11 luni au trecut de la montă, mai exact 11 luni şi 11 zile. În tot acest timp, iapa a prins rotunjimi, abia perceptibile în primele luni, apoi, dintr-o dată, foarte vizibile. I-au fost aduse toate îngrijirile. A fost şi deparazitată din când în când. Data aproximativă a fătării se apropie şi fiecare zi care trece măreşte suspansul.

Citește tot articolul
Sfaturi Practice

Cum îl îngrijești corect pe timp de iarnă (III)

În cazul în care, pe timp de iarnă, calul este ținut mai mult în boxă, este necesar să-i procuri fân de calitate care să conțină specii vegetale variate, iar acesta să nu fi e distribuit direct pe sol fi indcă se poate risipi. Mai degrabă poți folosi o plasă cu fân agățată la înălțimea capului calului.

În ceea ce privește cantitatea de lichide, trebuie să știi că zăpada nu este sufi cientă ca și modalitate de a se adăpa, fiindcă un cal bea de regulă 12 litri de apă pe zi. De aceea, este bine să te asiguri că are apă la discreție instalând o adăpătoare cu un fir încălzit pentru a împiedica înghețul. Dacă acest lucru nu este posibil, iar afară este ger, nu uita să spargi gheața din adăpătoare de două ori pe zi. O minge de plastic care să plutească pe suprafața apei va întârzia, de asemenea, formarea gheții. Odată spartă, gheața trebuie scoasă din adăpătoare fiindcă altfel menține apa rece și favorizează reapariția gheții.

Citește tot articolul
Sfaturi Practice

Cum îl îngrijești corect pe timp de iarnă (II)

Cum îl protejez
Odată cu domesticirea sa, rezistența calului la frig depinde în mare măsură de intervenția umană. Astfel, grajdul sau boxa în care este ținut calul păstrează o temperatură constantă de 10 grade Celsius în timpul iernii. În momentul în care calul iese din grajd, iar afară sunt, să zicem -10 grade C , corpul animalului nu se poate adapta atât de rapid. Șocul termic este brusc, iar calul resimte mai acut frigul. Atunci când transpiră, după un efort, calul care a revenit în boxă are nevoie de mult mai mult timp să se usuce decât în natură, fi indcă înăuntru nu va găsi sufi cient aer uscat- grajdul fi ind saturat de umiditate de cele mai multe ori- sau vânt.

Citește tot articolul
Sfaturi Practice

Cum îl îngrijești corect pe timp de iarnă (I)

De-a lungul vieții, calul este foarte expus intemperiilor naturii, pe care le suportă bine datorită sistemului său performant de termoreglare. Ca la orice mamifer, temperatura internă a corpului trebuie să se situeze în jurul valorii de 38 de grade, iar o variație cât de mică riscă să-i provoace cun mare disconfort. Află cum îți poți proteja calul cât mai efi cient pe timp de iarnă, în rândurile care urmează.

În mediul natural, calul dispune de un sistem de autoreglare a temperaturii corpului foarte bine pus la punct, sistem compus din câteva elemente cheie:
Pielea– este un organ care secretă proteine, săruri și fl uide. Fiind un strat de protecție extern, este primul mijloc folosit de cal pentru a-și menține constantă temperatura internă. Mecanismul său biologic protejează corpul calului de schimbările exterioare permițând evacuarea surplusului de căldură din corp, cauzat de acțiunea mușchilor, pentru a evita supraîncălzirea.

Citește tot articolul
Sanatate

Cum recunoști un cal bolnav

Calul este un animal robust, rustic şi rezistent, care poate trăi în aer liber tot timpul anului. Acesta nu este totuşi un motiv să neglijezi îngrijirea sa zilnică, pentru a-l menţine într-o stare bună de sănătate. Cabalinele sunt, într-adevăr, ţinta unor boli pentru care au o oarecare predispoziţie, precum artroza, care afectează în special caii gurmanzi şi care duce la schiopătare. Iată câteva sfaturi care te vor ajuta să observi dacă este ceva în neregulă cu animalul tău.

Fie că este la păşune sau în boxă, calul trebuie supravegheat în mod constant. Asta deoarece, fi indcă simptome care ţi s-ar putea părea un fl eac pot trăda apariţia unei boli serioase. Momentul distribuirii hranei este, de exemplu, o ocazie foarte bună pentru a verifi ca sănătatea calului tău. Așadar încearcă să verifi ci cantitatea de hrană consumată de calul tău, dar şi nivelul apei de băut, mai ales când dispui de o adăpătoare automată. Aceasta poate fi blocată, îngheţată sau plină cu fecale. De asemenea, un cal care nu mănâncă sau care nu bea apă este un animal bolnav.

Citește tot articolul
Sanatate

Cum tratăm bolile gurii (III)

Tratamentul medicamentos se realizează local, pe cale generală, iar cel stimulant, recomandat în formele grave ale bolii, include proteinoterapia, care utilizează sângele (hemoterapia), omnadinul (polidinul), yatrenul, galactoterapia, extractele tisulare etc. Vitaminoterapia se realizează cu ajutorul vitaminelor C, A, PP sau complexul B, în doze crescute (chiar de 5 – 10 ori mai mult decât în cazul animalelor sănătoase). Alteori se impun mijloace eutrofi ce, precum preparatele arsenicale, feruginoase, calcice, eupeptice sau chiar hormoni (corticoizi, ACTH, insulină).

Citește tot articolul
Sanatate

Cum tratăm bolile gurii (II)

Diagnosticul
În general, diagnosticul stomatitelor nu este difi cil de stabilit fi indcă pornește de la simptome precum salivație abundentă, contracţii ale mușchilor mandibulei, masticație greoaie etc. Este necesar și un atent diagnostic etiologic, mai ales că unele viroze majore evoluează cu localizări bucale, chiar extrabucale. În acest scop, medicul va efectua o anchetă epizootologică atentă, din care nu vor lipsi investigaţiile privind alimentaţia (cât și ce fel de hrană consumă calul), eventualii agenţi toxici dar şi condiţiile de igienă în care trăiește animalul.

Citește tot articolul
Fără categorie, Sanatate

Cum tratăm bolile gurii (I)

Stomatitele reprezintă infl amații ale țesuturilor moi ale cavității bucale, termenul derivând din cuvântul grecesc ”stoma” – gură. O astfel de afecțiune a gurii este deseori confundată cu bolile glandelor salivare dar simptomele sunt diferite și complexe, iar cauzele sunt multiple, însă de cele mai multe ori pot fi evitate prin igienă și alimentație corectă.

Stomatitele pot apărea pe fondul unor afecțiuni anterioare cum ar fi boli de nutriție, boli cronice infecțioase sau parazitare- în special gastroenteritele și nefritele cronice azotemice- peste care se suprapune adesea o infecție cu germeni banali preexistenți în gură, sau poate fi vorba de o transmitere prin alimente sau prin aer sau de la nivelul altor organe, pe cale sangvină ori limfatică.

Citește tot articolul