Fjord, un cal polivalent (II)

Standardul
Alura sa generală rămâne cea a unui poney de mari dimensiuni, adică puternic şi robust dar păstrând un minimum de supleţe. Tocmai această morfologie armonioasă şi bine proporţionată îi conferă această polivalenţă în ceea ce priveşte utilitatea sa.
Talia acestui cal se situează în medie între 1,35 şi 1,50 cm. Este cunoscut în principal Fdjordul zis “izabel” dar există şi alte variaţii de culoare.
Oricum ar fi, îl recunoaştem în principal graţie coamei sale bicolore. Este vorba despre un marcaj primitiv esenţial, Fjordul caracterizându-se printr-o dungă mai închisă, care ia naştere între urechi, traversează coama, se prelungeşte de-a lungul coloanei vertebrale, terminându-se în zona cozii.
De asemenea, este de notat faptul că standardul impune o tundere a coamei în perie. Mai mult decât o “coafură” fantezistă, este vorba în realitate despre o tradiţie cu justificări estetice şi practice. Într-adevăr, această tăietură în arc de cerc are drept scop o punere în valoare a curburii coamei dar se practică şi pentru degajarea greabănului pentru ca acesta să nu jeneze nici calul şi nici călăreţul.

Culorile
Una dintre caracteristicile unice ale acestei rase este că majoritatea exemplarelor sunt de culoare gri-maro. Acest cal păstrează de fapt culoarea “sălbatică” a cailor originali (Przewalski sau Tarpan) precum şi semnele primitive care includ dungi de zebră pe picioare şi acea dungă dorsală care porneşte de la gât şi se prelungeşte până la coadă. Se mai pot vedea dungi negre şi pe greabăn. Caii roşcaţi au dungi şi marcaje de culoare roşu-maro, cei gri au dungi şi marcaje negre sau de culoare foarte închisă, în timp ce caii care sunt de culoare gri deschis au dungi şi semne de culoare neagră sau gri. În general, varietăţile de culoare sunt în număr de cinci şi este dificil să determinăm cu precizie anumite nuanţe şi culori a anumitor indivizi fiindcă se pot schimba în funcţie de perioada anului. Una dintre metodele cele mai sigure de identificare este să privim culoarea părului şi a şirei spinării.
Astfel, cele cinci culori acceptate sunt: izabelă (Brunblakk)- este roba cea mai răspândită. Banda de culoare a părului de la mijlocul coamei, dar şi şira spinării sunt închise de culoare neagră sau maroniu închisă; galbenă (Rodblakk)- roşcată spre galben. Banda centrală a coamei şi şira spinării sunt mai degrabă roşcate, iar părul este deschis la culoare, blond; gri şobolan (Gra)- cea mai uşor de distins, cu firul de păr gri; crem (Ulsblakk)- foarte apropiată de culoarea izabelă, este vorba de o varietate mai deschisă. Roba este aproape albă, iar coatele gri sau negre; izabelă galbenă (Gulblakk)- tot o varietate mai deschisă a izabelei, este însă foarte rară şi se caracterizează printr-o culoare foarte pală a coatelor.

Aptitudini şi utilitate
Putem găsi multe atribute pentru a descrie caii din această rasă. Calm, robust, sigur pe el, jucăuş, sociabil, toate aceste calificative fac din fjord un cal polivalent. Această rasă este de altfel cunoscută pentru temperamentul său blând, pentru rezistenţă şi vigoare. Morfologia şi caracterul său sunt, ca atare, marile sale atuuri, dar pentru aceasta trebuie să fim atenţi la maniera de a-l dresa. Iată câteva dintre domeniile în care calul fjord excelează: atelaje, anduranţă, călărie de agrement şi disciplinele asociate. De asemenea, calul Fjord are o blană groasă datorită căreia poate să îndure iernile aspre cu o îngrijire minimă. Calităţile combinate ale rasei au dus la exportarea ei în alte multe ţări din Europa, mai ales Danemarca, unde a fost mult timp folosită la muncile grele. În prezent însă, calul Fjord este crescut şi pentru călărit şi pentru condus. Este capabil să acţioneze bine şi în clasele de rezistenţă şi în cele de condus şi de asemenea poate acţiona adecvat în dresajul elementar şi la cursele de sărituri.